♦ Schimbările climatice, fie că vorbim de încălzire globală, secetă acută, arşiţă sau vânturi puternice, influenţează direct agricultura şi singura soluţie pentru fermieri este adaptarea la noua paradigmă ♦ România are cele mai extinse ferme, de peste 10.000 de hectare fiecare, dar şi cele mai multe ferme mici, de sub 5 hectare, din UE, dar acum devine mai relevantă profitabilitatea decât suprafaţa lucrată.
Începând cu anul agricol 2020 s-a simţit prezenţa schimbărilor climatice, oglindite prin seceta acută care a avut loc la nivel naţional şi a redus producţia de cereale cu 40%, coborând sub 20 de milioane de tone. Apoi, 2021 a fost un an prosper, bogat în precipitaţii, care a adus producţii record, estimate la 34 de milioane de tone. Iar 2022 a început promiţător, cu recolte bune de grâu şi rapiţă, însă s-a încheiat prost pentru porumb şi floarea-soarelui, din nou, din cauza secetei. Astfel, managerii din agrobusiness susţin că niciun an agricol nu mai seamănă cu altul şi agricultura nu ar trebui să se mai măsoare în hectare, ci în rentabilitatea pe hectar, pentru că la finalul zilei contează profitul şi fermierii trebuie să se adapteze la noua realitate.
„Astăzi vorbim despre parteneriat în agricultură, pentru că o sămânţă trebuie apoi să ajungă într-un lanţ tehnologic şi trebuie să lucrăm pe toate fronturile ca să fim profitabili. În anii aceştia, atât de diferiţi, agricultura nu ar trebui să se mai măsoare în hectare, ci în rentabiltatea pe hectar. Fermierul trebuie să gândească economic, să fie autodidact, iar partenerii de business trebuie să vină cu soluţii care să-l ajute, astfel încât să scoată cât mai mult de pe teren“, a afirmat Tomel Petrache, product management manager în cadrul KWS, companie specializată în genetică şi producţie de seminţe pentru porumb, rapiţă, floarea soarelui, sfeclă de zahăr şi cereale, care este activă de 20 de ani în piaţa din România. …
